Ce ne va despărți de dragostea lui Cristos? Oare poate să facă acest lucru necazul, complicațiile vieții, persecuția, foametea, sărăcia, situațiile periculoase sau (amenințarea cu) sabia?... Dar în tot ce se întâmplă cu noi, suntem mai mult decât victorioși prin (identificarea cu) Cel care ne-a iubit. (Romani 8:35, 37)

Interpretarea noastră a dificultăților determină răspunsul nostru la ele. Dacă credem că merităm ca Dumnezeu să ne dea o viață liniștită, relativ lipsită de durere, mereu pe calea ascendentă a unui succes mai mare, vom fi devastați (și șocați) atunci când vom avea probleme. Hei, ne vom întreba: despre ce este vorba? Așteptările nerealiste duc în mod inevitabil la resentimente și, în curând, inimile noastre se răcesc față de Dumnezeu.

În acest pasaj ciudat de triumfător, Pavel nu se ferește să recunoască faptul că urmarea lui Cristos într-o lume decăzută include uneori suferință autentică. De fapt, lista sa de necazuri acoperă tot spectrul, de la suferință generală până la vârful unei săbii. Nu fiți surprinși, ne amintește Pavel, atunci când întâlniți probleme și nici nu uitați prezența și dragostea lui Dumnezeu.

Nimic, absolut nimic, nu poate separa un credincios de atenția personală și de dragostea profundă a lui Cristos. Atunci când suntem bătuți, compasiunea lui Cristos nu face decât să se intensifice. Când vom fi suficient de înțelepți pentru a înțelege că dificultățile nu înseamnă că lui Dumnezeu nu-i pasă, ne vom încrede în El în mijlocul celor mai întunecate nopți și a celor mai amenințătoare zile.

Când ne încredem în Dumnezeu în mijlocul dificultăților, nu trebuie doar să strângem din dinți și să rezistăm până când durerea încetează. Mai mult ca oricând, ne încredem în înțelepciunea Sa pentru a ne ghida, în prezența Sa pentru a ne mângâia și în puterea Sa pentru a ne sprijini. În loc să supraviețuim cu greu, devenim "mai mult decât cuceritori". Totuși, interpretarea noastră a problemei este cheia care ne deblochează răspunsul.