«Cheamă-Mă; și îți voi răspunde! Îți voi revela lucruri mari și secrete, pe care nu le cunoști.» (Ieremia 33:3)

Promisiunea lui Dumnezeu de a răspunde la rugăciunile poporului Său a fost făcută într-un moment de nevoie disperată. Copiii lui Israel se aflau într-o situație foarte dificilă - în sclavie sub regimul brutal și vicios al Babilonului. Supraviețuirea era cea mai importantă în mintea lor, dar Dumnezeu avea planuri mai mari și mai minunate pentru ei decât simpla supraviețuire. De fapt, planurile lui Dumnezeu pentru ei erau dincolo de înțelegerea lor.

Promisiunea era clară și puternică, dar calea spre eliberare nu avea să fie ușoară. Dacă copiii lui Israel ar fi răspuns, ar fi experimentat purificarea suferinței înainte ca Dumnezeu să-i elibereze și să-i readucă în țara lor. Mai târziu, când au făcut călătoria din Babilon înapoi în Israel, au râs și au plâns pentru că erau atât de fericiți (vezi Psalmul 126).

Și pentru noi, a spune ”da” lui Dumnezeu nu garantează o călătorie ușoară. Marile promisiuni ale lui Dumnezeu implică adesea mari provocări pentru a ne testa credința și loialitatea față de El. În timp ce răspundem promisiunii Sale, trebuie să avem ochii și urechile deschise. Calea lui Dumnezeu spre libertate ne poate duce mai întâi acolo unde suferim pentru a ne curăța inimile de dorințele necurate, iar calea lui Dumnezeu spre binecuvântare poate șerpui prin pierderi.

Prin toate acestea, ne vom agăța de promisiunea lui Dumnezeu. Mai mult decât atât, ne vom agăța de Dumnezeu Însuși. Vom reflecta la bunătatea și măreția Sa și ne vom aminti cum a lucrat în viețile bărbaților și femeilor care I-au încredințat viața, speranțele și viitorul lor. Și noi ne vom încrede în El de asemenea.