Frații mei, atunci când treceți prin diferite încercări, să le considerați ca fiind (ocazia pentru) o mare bucurie, știind că testarea credinței voastre produce răbdare. (Iacov 1:2-3)

Mulți creștini citesc comentariul lui Iacov despre suferință și pur și simplu nu-l cred, iar cei care cred se simt adesea frustrați și înfrânți pentru că nu văd rezultatul promis de el. Socotiți că totul este o bucurie? Oh, să fim serioși!

Pentru ca aceste încercări să producă rezultate în viața noastră, trebuie să trecem printr-o reorientare radicală. Cu ani în urmă, criticul cultural Francis Schaeffer a observat că cei mai mulți dintre noi prețuiesc în mod suprem "pacea și bunăstarea personală.” (Francis A. Schaeffer, How Should We Then Live? The Rise and Decline of Western Thought and Culture (Wheaton, IL: Crossway, 1976), 205.) Orice lucru care stă în calea acestor valori este, cel puțin, nedorit. Dar în Împărăția lui Dumnezeu, aceste lucruri nu sunt chiar atât de valoroase și, de fapt, ele pot sta în calea a ceea ce Dumnezeu prețuiește cu adevărat. El prețuiește credința noastră în El la bine și la rău, dar știe că credința se clădește cel mai eficient în momentele dificile. Din acest motiv, Dumnezeu, Tatăl nostru iubitor și atent, permite sau orchestrează problemele din viața noastră pentru ca noi să învățăm să ne încredem în El.

Autoarea și vorbitoarea Elisabeth Elliot observă că suferința ia tot felul de forme. Definiția ei generală este: "Să nu ai ceea ce îți dorești sau să ai ceea ce nu îți dorești". Fiecare obstacol, fiecare supărare și fiecare durere de inimă autentică din viața noastră face parte din programul lui Dumnezeu pentru a produce o încredere persistentă, tenace, bogată și profundă în El. Răbdarea nu înseamnă a omorî timpul până când experimentăm mai multă pace și bogăție personală. Este să ne fixăm afecțiunea asupra lui Dumnezeu și a scopurilor Sale în fiecare moment al fiecărei zile.