După ce Ioan a fost arestat și băgat în închisoare, Isus a venit în Galileea și predica Vestea Bună a lui Dumnezeu. El zicea: „Timpul a expirat! Regatul lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți-vă și credeți (ca adevărată) Vestea Bună pe care v-o prezint!” (Marcu 1:14-15)

În toată inima istoriei, Dumnezeu ar fi putut alege orice moment sau loc pentru ca Cristos să iasă din veșnicie și să intre în timp, dar a ales o provincie romană retrasă acum două mii de ani, înainte de era comunicațiilor în masă. Dacă ar fi fost decizia noastră, poate că am fi ales un moment în care am fi putut vedea fiecare mișcare a lui Cristos pe canalul CNN, dar Dumnezeu a avut o altă agendă. Apogeul istoriei omenirii a avut loc în momentul și locul pe care le-a ales El, nu noi, iar oamenii au avut ocazia să creadă în El.

În același mod, fiecare persoană are un moment și un loc în care Evanghelia vine la ea și i se oferă o alegere. Pavel a scris mai târziu că Dumnezeu dă suficientă lumină fiecărei persoane pentru a răspunde lui Dumnezeu, astfel încât nimeni nu are o scuză (vezi Romani 1:19-20). Isus nu a venit cu o campanie publicitară șmecheră și convingătoare. El a venit ca un predicator umil, itinerant, cu o bandă de adepți zdrențăroși. Și astăzi, El vine la oameni sub forma unui prieten care le întinde mâna pentru a le spune: "Hei, îmi pasă de tine. Lasă-mă să-ți spun cea mai bună veste pe care am auzit-o vreodată". Iar când aud vestea iubirii lui Dumnezeu, este timpul să ia o decizie.