Frații mei, luați ca exemplu de suferință și de răbdare pe profeții care au vorbit în numele lui Iahve. Desigur, noi îi considerăm fericiți pe cei care au demonstrat răbdare (prin modul lor de viață). De exemplu, ați auzit despre răbdarea lui Iov; și ați văzut cum a finalizat Iahve acest caz; pentru că El este plin de compasiune și de milă. (Iacov 5:10-11)

Noi vrem calitatea de caracter a răbdării, dar nu vrem să parcurgem programa școlară pentru a o învăța! Ne-ar plăcea ca viața lui Cristos să fie turnată în noi fără efort, ca o transfuzie, dar viața spirituală nu funcționează așa. Cel mai adesea, credința se clădește în creuzetul îndoielilor, speranța se dezvoltă atunci când ne confruntăm cu disperarea, iar dragostea autentică înflorește în relațiile cu cei mai dificili oameni. În același mod, răbdarea devine o realitate în noi pentru că ne agățăm de Dumnezeu în momentele în care tânjim după soluții rapide și complete la problemele noastre.

Priviți-i pe profeți, ne spune Iacov, ca exemple de oameni în care Dumnezeu a construit treptat calitatea de caracter a răbdării. Toți profeții au îndurat greutăți uriașe, dar niciunul nu a făcut-o ca Iov. El a trecut prin calamitate după calamitate, urmate de neînțelegeri și acuzații ale prietenilor - inclusiv "încurajarea" soției sale de a-l blestema pe Dumnezeu și de a muri! (Vezi Iov 2:9.) Dar, prin perioade lungi și chinuitoare de suferință intensă, confuzie și întuneric spiritual, Iov a continuat să se agațe de Dumnezeu. În cele din urmă, Dumnezeu a apărut. Chiar și atunci, Dumnezeu nu i-a explicat de ce. Pur și simplu l-a convins pe Iov că, până la urmă, El era Dumnezeul universului și că putea avea încredere în El (vezi Iov 38-41).

Să fie oare posibil ca Dumnezeu să fi încercat să formeze în noi calitatea răbdării, punând în viața noastră dificultăți, obstacole și oameni încăpățânați? Curriculumul lui Dumnezeu pentru noi toți include mai multe ”Cursuri de Răbdare” 101, 201 și 301. Vom încerca să chiulim de la școală sau vom fi elevi buni și vom învăța lecțiile?