Isus le-a zis imediat: „Curaj! Nu vă speriați! Eu sunt!” (Matei 14:27)

Nu intrăm în necazuri doar pentru că am făcut greșeli stupide. Uneori, Dumnezeu permite ca dificultățile să apară în viața noastră pentru a ne reaminti cât de mult avem nevoie de El. Într-o zi, Isus le-a spus oamenilor Săi să ia o barcă pentru a traversa lacul, în timp ce El se urca pe munte să se roage. Târziu în noapte, oamenii încă nu ajunseseră la țărm și s-a iscat o furtună. Mai mulți dintre ei erau pescari experimentați, care trecuseră prin nenumărate furtuni, dar de data aceasta, știau că aveau mari probleme! Au crezut că se vor îneca.

În mijlocul valurilor furioase și a vântului urlător, au putut vedea slab o siluetă care se îndrepta spre ei pe apă. Frica de înec a pălit brusc pe lângă frica de a fi vizitați de o fantomă. Dar nu era o fantomă. Era Isus! Isus, Fiul lui Dumnezeu în carne și oase, s-a apropiat de ei. Trebuie să fi avut un zâmbet pe față când le-a spus: "Fiți veseli, băieți! Eu sunt. Nu trebuie să vă fie frică".

Din când în când, și noi ne simțim copleșiți de furtunile din viața noastră. Uneori acestea apar pentru că am făcut greșeli prostești și experimentăm consecințele, dar alteori apar pentru că am urmat călăuzirea lui Dumnezeu. Oricum ar fi, Isus ne amintește că furtunile nu sunt deloc un obstacol pentru El. El ne va asigura hrana, iar prezența Sa ne va înveseli.