Dragii mei frați, înțelegeți bine acest lucru: fiecare om trebuie să se grăbească mai bine să asculte decât să vorbească sau să se mânie; pentru că mânia omului nu produce dreptatea lui Dumnezeu. (Iacov 1:19-20)

Una dintre cele mai importante lecții pe care le putem învăța (sau pe care trebuie să le învățăm) este aceea de a ne controla reacțiile la persoanele dificile și la situațiile stresante. Cu toții ne amintim (adesea cu o tresărire de rușine) momente în care am spus prea multe lucruri, prea intens și prea des. În scurta scrisoare a lui Iacov, el a oferit multe perspective și motivații despre puterea cuvintelor, dar această lecție poate fi cea mai importantă dintre toate pentru mulți dintre noi.

Atunci când ne confruntăm cu cineva care este sfidător sau enervant, răspunsul nostru natural este să încercăm să-l controlăm. Putem încerca să intimidăm, să fugim sau să liniștim persoana respectivă pentru a încheia conflictul cât mai repede posibil. Aceste tactici funcționează foarte bine - pentru un moment - dar nu creează obiceiuri pozitive și sănătoase de comunicare.

În aceste situații, deseori întrerupem pentru a spune ceea ce credem că trebuie spus. Nu întrebăm punctul de vedere al celeilalte persoane pentru că, sincer, nu vrem să-l auzim! Este nevoie de doar câteva secunde pentru ca furia noastră să erupă precum Muntele Saint Helens (un vulcan din cadrul statului Washington, SUA, care în anul 1980 a erupt violent ucigând 57 de oameni și distrugând în urma sa o porțiune mare de pădure de aproximativ 596 km pătrați, aproximativ cât dimensiunea districtului San Francisco din California, SUA), iar apoi, tot ceea ce ne rămâne de făcut este... să strângem bucățile după ce relația s-a spulberat.

Iacov oferă o cale diferită: taci din gură, ascultă cu atenție, pune întrebări, nu trage concluzii pripite și ține-ți în frâu furia pentru a nu distruge momentul și, poate chiar și relația. Soluția lui este simplă, dar provocatoare. Trebuie să recunoaștem daunele provocate de răspunsurile noastre actuale față de ceilalți și apoi, cu un nou val de motivație, să luăm măsuri pentru a ne schimba. Memorați o strategie simplă: nu săriți să vorbiți, puneți întrebări și ascultați, urmăriți termometrul furiei și mențineți temperatura scăzută. Puteți să o faceți. Este nevoie doar de practică.