Când a văzut Isus pe mama Sa și pe discipolul pe care îl iubea stând lângă ea, i-a zis: „Femeie, acesta este fiul tău!”. (Ioan 19:26)
Isus a avut toate motivele din lume să fie egocentric și amărât în timp ce atârna pe cruce. Fusese trădat de doi prieteni, abandonat de alții, acuzat pe nedrept, condamnat pe nedrept, bătut până la sânge și răstignit ca un trădător. Dar în momentul suprem al agoniei, tandrețea Sa a strălucit ca un far pentru toți cei aflați la picioarele crucii. Isus a atârnat între cer și pământ, murind pentru păcatele lumii în cel mai crucial eveniment din întreaga istorie; în acel moment crucial, El s-a uitat la cei pe care îi iubea și s-a asigurat că mama Sa va fi îngrijită. El pleca să se întoarcă la Tatăl, așa că a pus-o pe mâna unui prieten în care avea încredere. Isus nu i-a cerut lui Ioan să fie tutorele Mariei pentru a-i administra averea. În schimb, a asigurat-o că Ioan va avea grijă de ea așa cum un fiu iubitor are grijă de mama sa.
Isus a avut toate motivele din lume să fie egocentric și amărât în timp ce atârna pe cruce. Fusese trădat de doi prieteni, abandonat de alții, acuzat pe nedrept, condamnat pe nedrept, bătut până la sânge și răstignit ca un trădător.
În vremuri de criză, ne retragem sau întindem mâna? Putem fi tentați să devenim egocentrici, dar putem urma exemplul lui Cristos, privind dincolo de propria durere pentru a ne îngriji de alții.
Ce credeți că a însemnat această afirmație pentru Maria în acea zi? pentru Ioan? pentru Isus?
În vremuri de criză, cum vrei să ai grijă de cei pe care îi iubești?