Fericiți sunt și cei blânzi. Pământul va fi al lor. (Matei 5:5)

Cuvântul ”blând” are o reputație proastă. Cei mai mulți oameni îl aud și se gândesc la cineva care se ghemuiește în timiditate, dar nu asta înseamnă acest cuvânt. Înseamnă de fapt "putere sub control", precum puterea și frumusețea unui cal de curse campion sub conducerea unui jocheu expert.

Blândețea nu vine de la sine. Adesea, vedem extrema opusă a sfidării furioase sau a fricii ofilite. Blândețea nu este un amestec al acestor două trăsături; este cu totul diferită. Dumnezeu ne-a dat tuturor un set de abilități și calități de caracter. Suntem înzestrați pentru relații, sarcini, obiective sau raționamente, iar personalitățile noastre modelează modul în care interacționăm cu oamenii și modul în care ne îndeplinim responsabilitățile. Dorința este complet normală, dar, prea adesea, dorințele noastre ne controlează pe noi, în loc să le controlăm noi pe ele.

Blândețea recunoaște că toate abilitățile și calitățile noastre sunt daruri din mâna lui Dumnezeu, dar recunoaștem, de asemenea, că denaturăm intențiile inițiale ale lui Dumnezeu atunci când urmărim scopuri egoiste. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ne-a dat și punem totul în mâinile Sale. La fel ca și calul care răspunde la indicațiile jocheului, noi ne mișcăm în acord cu instrucțiunile lui Dumnezeu. Și ca și calul, s-ar putea ca uneori să avem nevoie de o motivație puțin mai puternică! Scripturile ne spun că cei smeriți vor fi înălțați (vezi Luca 18:14). Atunci când permitem Duhului lui Dumnezeu să ne îndrume, o lume de posibilități se deschide în fața noastră. Asta înseamnă să "moștenim pământul".