Dar acela care face să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți care cred în Mine, ar fi mai câștigat dacă, în schimb, i s-ar lega de gât o piatră mare și ar fi înecat astfel în adâncul mării. (Matei 18:6)

Oriunde a mers, Isus a fost campionul celor marginalizați și al celor oprimați. Da, știm că "Dumnezeu este dragoste" și că Isus a fost tandru și bun, dar iubirea Sa l-a făcut să fie aprig în apărarea celor neajutorați. Evangheliile conțin unele dintre cele mai dramatice bătălii verbale din literatură și, aproape fără excepție, Isus a luptat împotriva celor puternici și mândri pentru a-i proteja pe cei neputincioși și pe cei săraci.

Adesea ne concentrăm pe promisiunile lui Isus de a ne oferi o viață abundentă, pace și bucurie, dar El a dat și avertismente severe. Pentru a fi foarte clar, El a spus că cei care îi induc în eroare, îi rănesc sau profită de oameni neajutorați - în acest caz, copiii - vor suferi judecata dreaptă și feroce a lui Dumnezeu. În comparație cu pedeapsa lui Dumnezeu, ar fi mai bine ca abuzatorii să fie înecați în ocean!

Are acest avertisment ceva de-a face cu noi? Da, ori de câte ori ne aflăm într-o poziție de putere, trebuie să luăm aminte la avertismentul lui Cristos. Atunci când ne raportăm la copii (ai noștri sau ai altora), la oamenii săraci, la persoanele strămutate, la angajații care servesc sub comanda noastră sau la oricine altcineva asupra căruia ne exercităm autoritatea, această relație este o încredere sacră. Îi raportăm direct lui Dumnezeu pentru atitudinea și comportamentul nostru, iar El nu este încântat dacă abuzăm de cei de sub noi, dacă îi ignorăm, dacă îi folosim în scopuri egoiste, dacă facem glume pe seama lor sau dacă îi luăm de bun.

Isus nu s-a menajat. S-a exprimat foarte clar. Îl vom asculta?