Să nu furi! (Exodul 20:15)

Ca și porunca împotriva crimei, aceasta depășește interzicerea activităților criminale și se concentrează asupra atitudinilor inimii noastre. O sete insațiabilă de mai mult, indiferent de mijloacele pe care le folosim pentru a o obține, arată că inimile noastre sunt concentrate asupra lucrurilor mai degrabă decât asupra lui Dumnezeu. Acest lucru, spune Biblia în mod clar, este idolatrie. Furtul pentru a obține mai mult poate fi un exemplu extrem, dar gelozia pe care o creează dorința noastră de mai mult este o afecțiune mult mai comună. Iar gelozia ruinează inimile și relațiile.

Dacă urmărim gelozia până la rădăcina ei, găsim o lipsă de încredere în bunătatea lui Dumnezeu. În loc să fim recunoscători pentru tot ceea ce ne-a dat El, ne comparăm posesiunile și plăcerile noastre cu cele de care se bucură prietenii noștri, constatăm prea des că nu ne ridicăm la înălțimea lor și facem tot ce este nevoie pentru a obține ceea ce nu avem. Dar chiar și atunci când avem mai mult decât alții din jurul nostru, tot nu suntem mulțumiți prea mult timp, pentru că ne uităm la viețile celor bogați și faimoși și simțim din nou acea nemulțumire sâcâitoare.

O fereastră în sufletul nostru este raportul dintre gândurile de mulțumire și meditațiile despre lucrurile pe care le dorim, dar pe care nu le avem. Dacă acest raport este înclinat în mod greșit, simpla greutate a gândurilor noastre ne înclină spre gelozie, invidie și nemulțumire. Recunoștința, însă, este o alegere, nu doar un sentiment. Suntem înțelepți să facem tot ceea ce este necesar pentru a ne fixa mintea asupra bunătății lui Dumnezeu și a bogățiilor, atât materiale, cât și nemateriale, pe care ni le-a dat.