Nu mă abandona, Doamne! Dumnezeul meu, nu Te îndepărta de mine! Vino imediat să mă ajuți, Doamne; pentru că Tu ești Salvarea mea! (Psalmul 38:21-22)

S-ar putea să crezi că ai avut o zi proastă, dar nu se compară cu durerea de inimă pe care a simțit-o David când a scris Psalmul 38. În acest psalm, David descrie unul dintre cele mai întunecate momente din viața sa. Cu o francă transparență, el recunoaște că o parte din durerea și confuzia sa provin din propriile păcate și decizii prostești. În plus, paharul suferinței sale se umple cu acuzațiile și atacurile dușmanilor săi; chiar mai rău, familia și prietenii i-au întors spatele când avea cea mai mare nevoie de ei.

Unde se putea întoarce acum? Într-un strigăt disperat după ajutor, David s-a întors la Dumnezeu. "Nu mă vei părăsi și pe mine, nu-i așa?", pare să implore el. Totul din viața lui mersese prost și toată lumea se întorsese împotriva lui. În acest moment de deznădejde, David a cerut ajutor și a găsit speranță în Dumnezeu.

Necazurile noastre pot proveni dintr-o mare varietate de surse, dar nu vrem să le experimentăm pe toate deodată, așa cum a făcut David! Ori de câte ori ne simțim deznădăjduiți, abandonați, neînțeleși, trădați sau incompetenți, ne putem întoarce întotdeauna la Cel care este credincios să ne asculte, să ne pese și să ne redea speranța. Acest moment de disperare nu a fost sfârșitul drumului pentru David, iar momentele de disperare nu sunt sfârșitul nici pentru noi - dacă ne îndreptăm atenția către Dumnezeu și ne exprimăm încrederea că El ne va ajuta.