Să știți că la judecată, oamenii vor fi direct responsabili de orice cuvânt inutil pe care-l vor fi pronunțat. Se va întâmpla că din cuvintele tale ți se va stabili nevinovăția; și tot în baza cuvintelor tale ți se va pronunța sentința de condamnare. (Matei 12:36-37)

Cuvintele noastre au puterea de a vindeca sau de a distruge. Alegerile pe care le facem atunci când le folosim fac o diferență în viețile oamenilor, iar Dumnezeu va judeca aceste alegeri atunci când vom sta în fața Lui pentru a da socoteală de viața noastră. În acea zi, nu vom putea spune: "Oh, nu asta am vrut să spun", sau "Ea nu a înțeles", sau "Eu doar glumeam".

În acest avertisment, Isus ne spune că până și cuvintele noastre "fără rost" vor trece prin focul judecății. Putem înțelege că declarațiile cu adevărat importante vor primi atenția lui Dumnezeu: apărarea unui prieten cu curaj, afirmarea cu dragoste a soțului/soției noastre într-un moment critic de îndoială, confruntarea antrenorului de la Liga Mică pentru că fiul nostru nu joacă suficient sau mințirea unui părinte. Dar chiar și cele mai neașteptate remarci ale noastre sunt supuse analizei lui Dumnezeu, pentru că și ele au puterea de a vindeca sau de a distruge. Un cuvânt spontan de laudă poate face ziua cuiva mai bună, sau o șoaptă neglijentă de bârfă poate ruina o reputație.

Gravitatea afirmației lui Isus ne face să ne oprim puțin și să ne întrebăm: "Uau, asta trebuie să fie foarte important. Ce spun eu care necesită mai multă atenție?". Chiar, ce spun?