Nu îi permite inimii tale să invidieze pe cei păcătoși; ci să ai mereu frică de Iahve! (Proverbe 23:17)

Comparația ne consumă privirile și ne fură sufletele. Când ne uităm la ceea ce au alții și la ceea ce au realizat, ne este ușor să vedem cum ne situăm noi. Dacă avem mai mult și am făcut mai mult decât alții, ne simțim foarte bine în pielea noastră, dar dacă nu reușim, ne descurajăm sau suntem impulsionați să mergem mai departe. Oricum ar fi, ne-am pierdut concentrarea.

În ultimă instanță, trăim pentru un public unic. Dumnezeu este singurul care merită afecțiunea și loialitatea noastră. Atunci când ne comparăm cu alții, devenim rapid consumați de mândrie sau invidie, iar pasiunea noastră pentru Cristos dispare rapid.

Solomon ne spune că pasiunea este o alegere. El a spus: "Nu lăsa inima ta să invidieze pe păcătoși". Invidia nu se întâmplă pur și simplu. Este rezultatul alegerii de a privi, de a compara și de a dori mai mult decât avem pentru a putea arăta mai bine decât arătăm. Pentru a face alegerea pasiunii dumnezeiești, trebuie să prețuim scopurile lui Dumnezeu mai mult decât să ajungem înaintea altora și trebuie să ne pese mai mult de sufletele oamenilor (inclusiv de al nostru) decât de mașini, haine și vacanțe.

Pe măsură ce inimile noastre înțeleg minunea, măreția și misterul cunoașterii și urmării lui Cristos, ne dăm seama că nimic altceva nu se compară cu El. Atâta timp cât trăim în această lume, alegerea de a ne concentra asupra Lui nu este niciodată ușoară. Dar concentrarea este un produs al obișnuinței, iar noi putem dezvolta obișnuința de a ne lăsa mintea și inima să se absoarbă de bogățiile lui Dumnezeu în loc să comparăm bogățiile acestei lumi.