Să nu folosești numele lui Iahve – al Celui care este Dumnezeul tău – într-un mod care să Îl dezonoreze; pentru că Iahve nu va lăsa nepedepsit pe cel care va desconsidera numele Lui. (Exodul 20:7)

Prea mulți dintre noi trăim ca și cum Dumnezeu nu contează, iar limbajul nostru reflectă această atitudine. Chiar și unii dintre noi, care pretindem că suntem creștini, vorbim uneori despre Dumnezeu în moduri care comunică faptul că nu Îl respectăm. Cu siguranță, această poruncă abordează problema folosirii numelui lui Dumnezeu în blasfemie, dar este mai mult decât atât. Mult mai mult.

Una dintre cele mai frecvente exclamații din cultura populară este "Oh, Doamne!" Zeci de concurenți la emisiuni de jocuri spun aceste cuvinte în fiecare zi, iar alte milioane le spun în conversațiile cu prietenii. Și spunem aceste cuvinte fără să ne gândim. Tocmai asta este ideea. Noi nu facem legătura între numele lui Dumnezeu și caracterul Său așa cum au fost instruiți copiii lui Israel. În Vechiul Testament, găsim nume bogate și puternice pentru Dumnezeu, fiecare dintre ele descriind un aspect al naturii Sale. De exemplu, El Shaddai înseamnă "Cel Atotputernic", Elohim înseamnă "Creatorul", iar Iehova-jireh înseamnă "Domnul va purta de grijă".

O altă utilizare deșartă, goală și nepotrivită a numelui lui Dumnezeu este folosirea simbolurilor de pește ca instrumente de marketing. Unii ar putea să nu fie de acord cu acest lucru, dar integritatea și serviciile noastre ar trebui să vorbească mult despre relația noastră cu Dumnezeu. Dacă oamenii sunt atrași datorită roadei vieții noastre, este minunat, dar nu ar trebui să ne folosim credința pentru a atrage afaceri - mai ales dacă practicile noastre de afaceri nu corespund standardului de excelență al lui Dumnezeu.