Să nu fiți dintre cei care iubesc banii. Fiți mulțumiți cu ce aveți; pentru că Dumnezeu a spus: „Nu te voi lăsa (singur) în nicio situație; și niciodată nu te voi abandona!” (Evrei 13:5)

A dori ceea ce au alții provine fie din nesiguranță, fie din lăcomie. Atunci când ne simțim nesiguri, ne uităm la ceea ce au alții, la ceea ce poartă, la ceea ce conduc, la locul unde merg în vacanță și la toate celelalte criterii de măsurare externe. Avem o ierarhie în mintea noastră și vedem unde ne aflăm pe acea listă. Dacă suntem destul de sus pe listă, ne simțim bine, dar dacă suntem prea jos, tânjim după capcanele care promit să ne facă să arătăm de succes și frumoși. Pe de altă parte, s-ar putea să fim doar lacomi și să ne dorim mai mult decât ceea ce avem. Oricum ar fi, pofta de lucruri ne fură inima și distruge relațiile.

Scriitorul către Evrei ne spune să recunoaștem râvna, indiferent de cauza ei, și să scăpăm de ea, înlocuind-o cu un sentiment profund de mulțumire. De unde vine mulțumirea? Din recunoașterea faptului că tot ceea ce avem și tot ceea ce suntem vine de la Dumnezeu. Pentru ca inimile noastre să fie pline de harul și puterea Sa, nu avem nevoie de nimic altceva. Cu toate acestea, absența lucrurilor este doar o parte din povestea mulțumirii. Adevărata mulțumire vine dintr-o relație bogată și reală cu Cristos. El promite să fie la fel de aproape ca și respirația noastră și nu ne va părăsi nici o secundă.

O poftă de lucruri dezvăluie o inimă goală - sau cel puțin parțial goală - care poate fi umplută și revărsată de prezența Regelui, Mântuitorului și celui mai bun prieten al nostru.