Nu fac aceste afirmații ca o aluzie la nevoile mele; pentru că am învățat să fiu mulțumit în orice situație aș fi. Știu ce înseamnă să fii sărac, dar mă adaptez și la situația de abundență (materială). Am învățat secretul de a fi satisfăcut în orice circumstanță – indiferent că sunt sătul sau flămând, în abundență materială sau în lipsuri. (Filipeni 4:11-12)

Mulți dintre noi au idei confuze despre mulțumire. Credem că, dacă vom putea avea vreodată acest lucru bun, viața noastră va fi mai bună. Dacă putem evita acel lucru rău, atunci vom fi cu adevărat fericiți. Totuși, dacă ne-am gândi la asta mai mult de o nanosecundă, ne-am da seama că știm o mulțime de oameni care au asta sau care au reușit să evite acel lucru, dar tot nu sunt mai fericiți decât noi. Trebuie să existe un secret pe care nu l-am descoperit încă.

Există. Undeva, pe parcurs, Pavel a învățat secretul mulțumirii. Și-a dat seama că posesiunile, faima, frumusețea și alte lucruri pământești pot fi plăcute pentru o vreme, dar nu pot produce niciodată o mulțumire autentică. Aceasta vine din interior. Experimentăm adevărata mulțumire atunci când lucrurile exterioare își pierd controlul asupra inimilor noastre și nu mai contează prea mult. Unii dintre noi se supără când își dau seama că tricoul nostru preferat este încă la curățătorie sau când nu găsim perechea perfectă de pantofi. Puțul de mulțumire al lui Pavel era atât de adânc, încât se putea bucura de viață cu sau fără cele mai elementare nevoi. Era mulțumit să fie sătul sau flămând, să aibă multe bunuri sau puține, să trăiască o viață ușoară sau să sufere de pe urma oamenilor răi.

Pe un poster din biroul unui profesor de colegiu se poate citi: "Fericirea nu înseamnă să ai ceea ce vrei, ci să vrei ceea ce ai". Gelozia, invidia și lăcomia sug viața - și orice sentiment de mulțumire - din noi. Înlocuiește acești ucigași ai bucuriei cu recunoștința pentru ceea ce ai și ascultă-ți inima cum cântă!